Valurile de căldură tot mai intense din sezonul cald cresc riscul apariției insolației, una dintre cele mai grave afecțiuni provocate de expunerea prelungită la temperaturi ridicate. Manifestările pot varia de la dureri de cap și amețeli până la pierderea stării de conștiență și complicații care pot pune viața în pericol. Dr. Amalia Anghel, medic primar dermatovenerolog, a detaliat pentru Digi24.ro cum poate fi recunoscută insolația, care sunt persoanele cele mai vulnerabile și ce măsuri de prevenție sunt recomandate în perioadele caniculare.
Specialiștii avertizează că insolația nu trebuie confundată cu un simplu disconfort provocat de căldură. În formele severe, aceasta reprezintă o urgență medicală care necesită intervenție rapidă, deoarece poate afecta funcționarea unor organe vitale.
Ce este insolația
Insolația este cea mai gravă consecință a expunerii prelungite la temperaturi ridicate și reprezintă o urgență medicală. Aceasta apare în momentul în care organismul nu mai reușește să își regleze eficient temperatura, iar valorile corporale pot depăși pragul de 40 de grade Celsius. Fără intervenție rapidă, afecțiunea poate evolua sever și poate provoca leziuni la nivelul unor organe esențiale, precum creierul, inima sau rinichii.
Care sunt principalele simptome ale insolației
”Primele semne ale insolației sunt, de regulă, asociate cu creșterea accentuată a temperaturii corporale și apariția unor simptome precum durerile puternice de cap, amețeala, starea de slăbiciune, greața și vărsăturile. Totodată, pielea poate deveni fierbinte și înroșită, iar pulsul și ritmul respirației se accelerează. În formele severe, afectarea organismului se poate extinde la nivel neurologic. Astfel, persoana afectată poate prezenta confuzie, dezorientare, dificultăți de vorbire, modificări de comportament, convulsii sau chiar pierderea stării de conștiență. Aceste manifestări reprezintă semnale de alarmă care impun solicitarea imediată a asistenței medicale.” , a explicat Dr. Amalia Anghel
Care este diferența dintre insolație și epuizarea termică
Deși ambele afecțiuni sunt cauzate de expunerea la temperaturi ridicate, între insolație și epuizarea termică există diferențe importante în ceea ce privește gravitatea și modul în care organismul reacționează la căldură. „Epuizarea termică reprezintă o formă mai ușoară de afectare, provocată în principal de pierderea excesivă de lichide și electroliți prin transpirație. Persoanele afectate pot acuza transpirații abundente, stare de slăbiciune, amețeli, crampe musculare, greață sau dureri de cap. Spre deosebire de insolație, mecanismele de termoreglare ale organismului continuă să funcționeze, iar simptomele se pot ameliora prin măsuri simple, precum odihna, hidratarea adecvată și răcorirea corpului.”, a mai precizat medicul.
Care sunt principalii factori de risc care pot favoriza apariția insolației
„Probabilitatea apariției insolației crește semnificativ în perioadele cu temperaturi foarte ridicate și umiditate crescută, în special în cazul expunerii îndelungate la soare. Riscul este și mai mare atunci când aceste condiții sunt asociate cu activități fizice intense desfășurate în aer liber și cu o hidratare insuficientă. De asemenea, consumul de alcool, purtarea unor haine groase sau confecționate din materiale sintetice, precum și lipsa accesului la spații răcoroase pot favoriza apariția acestei afecțiuni.”
Ce categorii de persoane sunt cele mai predispuse la insolație
”Copiii mici și persoanele vârstnice se numără printre categoriile cele mai expuse riscului de insolație, deoarece mecanismele de termoreglare ale organismului sunt mai puțin eficiente comparativ cu cele ale adulților sănătoși. Totodată, persoanele care suferă de boli cronice, precum afecțiuni cardiovasculare, diabet sau obezitate, sunt mai vulnerabile. Același lucru este valabil și în cazul celor care urmează anumite tratamente medicamentoase ce pot diminua capacitatea organismului de a face față temperaturilor extreme.”, a adăugat specialistul.
Cum ne protejăm în zilele caniculare: Măsuri esențiale de prevenție
„Pentru a reduce riscul apariției acestei afecțiuni, este recomandată evitarea expunerii directe la soare între orele 11:00 și 17:00, interval în care radiațiile ultraviolete sunt cele mai puternice. De asemenea, hidratarea constantă pe parcursul zilei rămâne esențială, chiar și în absența senzației de sete. Alegerea vestimentației potrivite contribuie, de asemenea, la protejarea organismului împotriva efectelor caniculei. Sunt recomandate hainele lejere, confecționate din materiale naturale și în nuanțe deschise, care permit o mai bună reglare a temperaturii corporale. Totodată, pălăriile cu boruri largi, ochelarii de soare și aplicarea zilnică a produselor cu factor de protecție solară ajută la limitarea expunerii la radiațiile UV. În zilele foarte călduroase, este indicată reducerea activităților fizice solicitante în intervalele cu temperaturi maxime, precum și adoptarea unei alimentații ușoare, bazate pe fructe și legume. Totodată, consumul de alcool și excesul de cafeină ar trebui evitate, deoarece pot favoriza deshidratarea. Menținerea unui mediu răcoros în locuință, prin aerisire adecvată sau utilizarea sistemelor de climatizare, completează măsurile necesare pentru protecția organismului în timpul valurilor de căldură.”, a completat sursa Digi24.ro
Cum se tratează corect o urgență provocată de expunerea prelungită la soare
„Insolația reprezintă o urgență medicală și impune apelarea imediată a serviciului de urgență 112. Până la sosirea echipajului medical, persoana afectată trebuie transportată într-un spațiu răcoros, ferit de razele directe ale soarelui, iar articolele vestimentare care pot împiedica răcirea organismului trebuie îndepărtate. Scăderea temperaturii corporale poate fi realizată prin aplicarea de comprese reci la nivelul gâtului, axilelor și zonei inghinale sau prin ventilarea corpului. În situația în care persoana este conștientă și poate înghiți fără dificultate, se pot administra cantități mici de apă pentru prevenirea deshidratării. În schimb, dacă apar tulburări de conștiență, administrarea lichidelor trebuie evitată din cauza riscului de aspirație. Identificarea rapidă a simptomelor și intervenția promptă sunt esențiale pentru limitarea complicațiilor și creșterea șanselor de recuperare.”, a concluzionar Dr. Amalia Anghel, medic primar dermatovenerolog.
Articol apărut pe: : Digi24.ro
